Să te trezești de două-trei ori pe noapte ca să mergi la toaletă, să observi că jetul urinar nu mai e ca înainte sau să ai senzația că vezica nu s-a golit complet nu sunt semne normale ale înaintării în vârstă. În emisiunea „Sănătate cu Prioritate” de la Speranța TV, dr. Alexandru Mihalache, medic primar urologie, explică ce înseamnă simptomatologia urinară joasă, când ajung medicamentele și ce aduce nou enucleerea endoscopică cu laser holmiu (HoLEP).
Simptomele care merită un consult
Medicii vorbesc astăzi mai degrabă de „simptomatologie urinară joasă” decât de adenom de prostată, termen rezervat în general diagnosticului histopatologic. Simptomele sunt frecvente după 50 de ani, dar nu toate se datorează creșterii în volum a prostatei — alte cauze trebuie excluse.
- urinări mai dese, ziua sau noaptea;
- jet urinar diminuat, timp mai lung petrecut la toaletă;
- senzația de golire incompletă a vezicii.
La început, când simptomele deranjează puțin, pacientul poate fi doar urmărit, cu măsuri conservatoare. Evaluarea timpurie rămâne însă importantă: stabilește diagnosticul și o strategie pe termen lung, care nu înseamnă neapărat operație sau medicamente.
Medicamentele și efectele lor adverse
Prima linie de tratament este de obicei medicamentoasă. Alfablocantele (tamsulosin, doxazosin) sunt bine tolerate și dau rezultate bune în stadiile precoce. A doua clasă, inhibitorii de 5-alfa-reductază, poate aduce însă efecte asupra funcției sexuale — disfuncție erectilă, scăderea libidoului — iar mulți pacienți preferă să le evite. Decizia se ia întotdeauna împreună cu pacientul, în funcție de ce prioritizează el.
Cum se investighează prostata
Volumul prostatei se măsoară prin ecografie suprapubiană — rapidă, nedureroasă, fără iradiere. Tușeul rectal, de care se tem cei mai mulți pacienți, durează puțin, făcut cu blândețe nu doare și oferă informații utile.
HoLEP: enucleerea cu laser holmiu
HoLEP este o intervenție endoscopică, pe cale transuretrală, care se adresează oricărui volum prostatic — de la 40–50 cm³ până la adenoame foarte mari, care altfel ar necesita chirurgie deschisă sau robotică. Spre deosebire de TUR-P, care lărgește canalul din centru spre periferie, enucleerea pornește direct de la capsula prostatei și îndepărtează practic tot țesutul obstructiv, care este apoi fragmentat și aspirat.
- fără limită de volum prostatic;
- sângerare mai mică, spitalizare scurtă, recuperare rapidă;
- rata de recidivă raportată în studii este sub 5% — cea mai mică rată de reintervenție dintre metodele endoscopice.
Am văzut-o live prima dată acum trei ani, la un nume mare al urologiei din Germania, și mi-a schimbat total filozofia în ceea ce privește patologia benignă a prostatei.
Dr. Alexandru Mihalache, medic primar urologie
Anestezie și recuperare
Intervenția se face sub anestezie, de preferat generală. După operație, pacientul are un cateter urinar, scos de regulă în una–trei zile. În prima lună pot apărea un ușor disconfort la urinat sau urme de sânge în urină, ușor de gestionat prin hidratare și medicație antiinflamatoare.
Riscul cel mai des citat în literatură este incontinența urinară de efort, tranzitorie, mai ales la pacienții cu prostate mari și obstrucție veche: sfincterul, puțin solicitat ani de zile, are nevoie de una–trei luni ca să-și recapete funcția.
Cât de sigură este procedura și există limită de vârstă?
Deși e nouă în România, HoLEP se practică din anii ’90 și e larg răspândită în Europa de Vest. Este susținută de studii pe un număr mare de pacienți și are grad puternic de recomandare în ghidul Asociației Europene de Urologie. Nu există limită de vârstă — dr. Mihalache a operat și pacienți de peste 80 de ani —, ci doar limitele date de riscul anestezic și de bolile asociate, evaluate preoperator.
Sursa: emisiunea „Sănătate cu Prioritate”, Speranța TV, 16 septembrie 2026 (realizator Raluca Mateescu).
