Numele publicatiei: Jurnal de Sănătate
Autor: Dr. Alexandru MIHALACHE (Medic Primar Urologie, Clinica Medikali)
Rezecția transuretrală a prostatei (TUR-P) rămâne una dintre cele mai frecvent efectuate intervenții în practica urologică generală și a reprezentat, timp de decenii, standardul de referință („gold standard”) în managementul hiperplaziei benigne de prostată (HBP) cu indicație chirurgicală. Procedura este larg disponibilă, bine standardizată și asociată cu rezultate funcționale favorabile pe termen mediu și lung. Cu toate acestea, evoluția tehnologiilor minim invazive ridică întrebarea dacă TUR-P își mai menține acest statut în prezent.
Enucleerea prostatică cu laser Holmium (HoLEP – Holmium Laser Enucleation of the Prostate) reprezintă o alternativă modernă, tot mai utilizată, în special în centrele din Europa de Vest. Procedura constă în enucleerea completă a țesutului adenomatos de la nivelul capsulei prostatice cu ajutorul unui laser de înaltă energie, urmată de morcelarea și evacuarea acestuia.
Atât TUR-P, cât și HoLEP sunt tehnici minim invazive realizate pe cale transuretrală, însă diferă fundamental prin principiul chirurgical. TUR-P presupune rezecția fragmentară a țesutului prostatic, ceea ce poate conduce la o îndepărtare incompletă a adenomului. În schimb, HoLEP se bazează pe enucleerea anatomică completă a acestuia, similară adenomectomiei deschise, dar realizată endoscopic.
Această diferență se reflectă în rezultatele clinice. HoLEP permite îndepărtarea unui volum mai mare de țesut prostatic, ceea ce se corelează cu o ameliorare mai semnificativă a parametrilor funcționali urinari (debit urinar maxim, scor IPSS, reziduu postmicțional) și cu o durabilitate crescută a rezultatelor. În consecință, rata de reintervenție este mai redusă comparativ cu TUR-P, iar necesitatea reluării tratamentului medicamentos este minimă.
Din punct de vedere al siguranței, HoLEP oferă avantaje importante datorită efectului hemostatic al laserului Holmium, care permite coagularea eficientă a vaselor la nivel capsular. Acest lucru se traduce prin pierderi sanguine reduse, rate mai mici de transfuzie și posibilitatea utilizării procedurii la pacienți cu risc hemoragic crescut sau aflați sub tratament anticoagulant/antiagregant, în condiții atent selecționate.
Un alt element diferențiator major îl reprezintă volumul prostatic tratabil. TUR-P este, în general, indicată pentru prostate cu volum sub 70–80 ml, în timp ce HoLEP nu prezintă limitări semnificative legate de dimensiune, fiind eficientă și în cazul adenoamelor voluminoase (>100–150 ml). În acest context, HoLEP poate înlocui cu succes prostatectomia simplă deschisă sau prin abord laparoscopic/robotic.
În plus, tehnologia laser permite tratarea concomitentă a litiazei vezicale, frecvent asociată obstrucției cronice determinate de HBP.
În concluzie, deși TUR-P își păstrează un rol important în practica curentă, HoLEP se conturează tot mai clar ca tehnică de elecție în tratamentul chirurgical al hiperplaziei benigne de prostată, datorită eficacității superioare, durabilității rezultatelor, profilului de siguranță favorabil și aplicabilității independente de volumul prostatic.
